|
|
Psalmii Capitolul22
1 Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? De ce eşti aşa departe de a mă ajuta şi de cuvintele răcnetului meu?
2 Dumnezeul meu! Strig ziua, dar nu asculţi; şi noaptea, şi nu tac.
3 Dar tu eşti sfânt, tu, care locuieşti în laudele lui Israel.
4 Taţii noştri s-au încrezut în tine; s-au încrezut şi i-ai scăpat.
5 Au strigat către tine şi au fost eliberaţi, s-au încrezut în tine şi nu au fost făcuţi de ruşine.
6 Dar eu sunt vierme şi nu om; de ocara oamenilor şi dispreţuit de popor.
7 Toţi cei ce mă văd râd de mine în batjocură, îşi ţuguie buza, clatină din cap, spunând:
8 S-a încrezut în DOMNUL că îl va scăpa; să îl scape, văzând că a găsit plăcere în el.
9 Dar tu eşti cel ce m-ai scos din pântece, m-ai făcut să sper când eram pe sânii mamei mele.
10 Din pântece am fost aruncat asupra ta, tu eşti Dumnezeul meu din pântecele mamei mele.
11 Nu sta departe de mine, fiindcă tulburarea este aproape, pentru că nu este nimeni să ajute.
12 Mulţi tauri m-au încercuit; tauri puternici din Basan m-au înconjurat.
13 Au stat cu gurile căscate asupra mea, ca un leu hămesind şi răcnind.
14 Sunt turnat ca apa şi toate oasele mele sunt scrântite, inima mea este ca ceara, este topită în mijlocul adâncurilor mele.
15 Puterea mea este uscată ca un ciob şi limba mi se lipeşte de fălcile mele şi m-ai adus în ţărâna morţii.
16 Căci câini m-au încercuit; adunarea celor stricaţi m-a încercuit, mi-au străpuns mâinile şi picioarele.
17 Pot număra toate oasele mele, ei mă privesc şi se holbează la mine.
18 Îşi împart hainele mele între ei şi aruncă sorţi pe cămaşa mea.
19 Dar nu te depărta de mine DOAMNE, puterea mea, grăbeşte-te să mă ajuţi.
20 Scapă-mi sufletul de sabie, pe preaiubitul meu din puterea câinelui.
21 Salvează-mă din gura leului, fiindcă m-ai auzit din coarnele unicornilor.
22 Voi vesti numele tău fraţilor mei, te voi lăuda în mijlocul adunării.
23 Lăudaţi-l, voi care vă temeţi de DOMNUL; glorificaţi-l, voi toată sămânţa lui Iacob şi temeţi-vă de el, voi toată sămânţa lui Israel.
24 Fiindcă el nu a dispreţuit, nici nu a detestat nenorocirea celui nenorocit, nici nu şi-a ascuns faţa de el, ci când a strigat către el, a ascultat.
25 În marea adunare lauda mea va fi despre tine, voi împlini promisiunile mele în faţa celor ce se tem de el.
26 Cei blânzi vor mânca şi se vor sătura; vor lăuda pe DOMNUL cei ce îl caută; inima ta va trăi pentru totdeauna.
27 Toate marginile lumii îşi vor aminti şi se vor întoarce către DOMNUL şi toate familiile naţiunilor se vor închina înaintea ta.
28 Pentru că împărăţia este a DOMNULUI şi el este guvernatorul peste naţiuni.
29 Toţi cei graşi pe pământ vor mânca şi se vor închina, toţi cei ce coboară în ţărână se vor pleca înaintea lui şi nimeni nu îşi poate ţine în viaţă sufletul.
30 O sămânţă îi va servi, îi va fi socotită Domnului ca generaţie.
31 Ei vor veni şi vor vesti dreptatea lui unui popor ce se va naşte, că el a făcut aceasta.
|
|