1 Viziunea lui Obadia. Astfel spune Domnul DUMNEZEU referitor la Edom: Noi am auzit un zvon de la DOMNUL şi un ambasador este trimis printre păgâni: Sculaţi-vă şi să ne ridicăm împotriva ei în bătălie.
2 Iată, te-am făcut mică printre păgâni, eşti foarte dispreţuită.
3 Mândria inimii tale te-a înşelat, tu, care locuieşti în crăpăturile stâncii, a cărei locuinţă este sus; care spune în inima ei: Cine mă va coborî la pământ?
4 Chiar dacă te-ai înălţa ca acvila şi chiar dacă ţi-ai aşeza cuibul printre stele, de acolo te voi coborî, spune DOMNUL.
5 Dacă ar fi venit hoţi la tine, dacă ar fi venit tâlhari noaptea, (cât eşti de stârpit) nu ar fi furat până când s-ar fi îndestulat? Dacă ar fi venit culegători de struguri la tine, nu ar fi lăsat câţiva struguri?
6 Cât de cercetate sunt lucrurile lui Esau! Cât de căutate sunt lucrurile lui ascunse!
7 Toţi oamenii din alianţa ta te-au adus până la graniţă; oamenii care erau în pace cu tine te-au înşelat şi te-au învins; cei care mănâncă pâinea ta au pus o vătămare sub tine; nu este înţelegere în el.
8 În ziua aceea, spune DOMNUL, nu voi nimici pe înţelepţii din Edom şi înţelegerea de pe muntele lui Esau?
9 Şi oamenii tăi puternici, Temane, se vor descuraja, pentru că fiecare din muntele lui Esau va fi stârpit prin măcelărire.
10 Pentru violenţa ta împotriva fratelui tău Iacob, ruşinea te va acoperi şi vei fi stârpit pentru totdeauna.
11 În ziua în care stăteai în picioare pe cealaltă parte, în ziua în care străinii luau în captivitate forţele lui şi locuitorii temporari intrau pe porţile lui şi aruncau sorţi asupra Ierusalimului, chiar tu erai ca unul dintre ei.
12 Dar tu nu trebuia să fi privit ziua fratelui tău în ziua în care a devenit un străin, nici nu trebuia să te bucuri asupra copiilor lui Iuda în ziua nimicirii lor, nici nu trebuia să vorbeşti cu mândrie în ziua strâmtorării.
13 Tu nu trebuia să fi intrat pe poarta poporului meu în ziua nenorocirii lor; da, nu trebuia să fi privit necazul lor în ziua nenorocirii lor, nici să fi pus mâna pe averea lor în ziua nenorocirii lor,
14 Nici nu trebuia să fi stat în picioare la răspântie, ca să stârpeşti pe aceia dintre ai lui care au scăpat, nici nu trebuia să fi predat pe aceia dintre ai lui care au rămas în ziua strâmtorării.
15 Fiindcă ziua DOMNULUI este aproape asupra tuturor păgânilor, cum ai făcut aşa ţi se va face; răsplata ta se va întoarce asupra capului tău.
16 Aşa cum aţi băut pe muntele meu sfânt, aşa vor bea toate naţiunile în continuu, da, vor bea şi vor înghiţi şi vor fi ca şi cum nu ar fi fost.
17 Dar pe muntele Sion va fi eliberare şi va fi sfinţenie; şi casa lui Iacob va stăpâni posesiunile lor.
18 Şi casa lui Iacob va fi un foc şi casa lui Iosif, o flacără, şi casa lui Esau, mirişte, şi vor arde în ei şi îi vor mistui; şi nu va fi niciunul care să rămână din casa lui Esau; fiindcă DOMNUL a vorbit.
19 Şi cei de la sud vor stăpâni muntele lui Esau; şi cei din câmpie, pe filisteni; şi vor stăpâni câmpurile lui Efraim şi câmpurile Samariei; şi Beniamin va stăpâni Galaadul.
20 Şi captivitatea acestei oştiri a copiilor lui Israel va stăpâni ce este a Canaaniţilor, până la Sarepta; şi captivitatea Ierusalimului, care este în Sefarad, va stăpâni cetăţile din sud.
21 Şi vor urca salvatori pe muntele Sion să judece muntele lui Esau; şi împărăţia va fi a DOMNULUI.