|
|
Psalmii Capitolul104
1 Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu eşti foarte mare; tu eşti îmbrăcat cu onoare şi maiestate.
2 Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,
3 Cel care pune grinzile cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;
4 Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;
5 Care a pus fundaţiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.
6 Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munţilor.
7 La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
8 Ele urcă pe munţi; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.
9 Ai aşezat un hotar ca ele să nu treacă peste ea, ca să nu se întoarcă din nou să acopere pământul.
10 El trimite izvoarele în văile care aleargă printre dealuri.
11 Ele adapă fiecare fiară a câmpului, măgarii sălbatici îşi astâmpără setea.
12 Prin ele păsările cerului, care cântă printre ramuri, îşi vor avea locuinţele.
13 El adapă dealurile din cămările lui, pământul este săturat cu rodul lucrărilor tale.
14 El face să crească iarba pentru vite şi verdeaţă pentru folosul omului, ca să aducă hrană din pământ;
15 Şi vin, care face inima omului veselă, şi untdelemn pentru a face faţa lui să strălucească şi pâine care întăreşte inima omului.
16 Copacii DOMNULUI sunt plini de sevă; cedrii Libanului, pe care i-a sădit,
17 Unde păsările îşi fac cuiburile; cât despre barză, brazii sunt casa ei.
18 Dealurile înalte sunt un loc de scăpare pentru caprele sălbatice; şi stâncile pentru iepuri.
19 El a rânduit luna pentru anotimpuri, soarele îşi cunoaşte apusul.
20 Tu faci întuneric şi este noapte, în care toate fiarele pădurii se furişează.
21 Leii tineri răcnesc după prada lor şi îşi caută hrana de la Dumnezeu.
22 Soarele răsare, ei se adună şi se culcă în vizuinile lor.
23 Omul iese la lucrarea lui şi la munca lui până seara.
24 DOAMNE, cât de multe sunt lucrările tale! În înţelepciune le-ai făcut pe toate, pământul este plin de bogăţiile tale.
25 Aşa este această măreaţă şi largă mare, în care sunt nenumărate lucruri furişându-se, deopotrivă fiare mici şi mari.
26 Acolo merg corăbiile, acolo este acel leviatan, tu l-ai făcut să se joace în ea.
27 Acestea toate te aşteptă, ca să le dai hrana la timpul cuvenit.
28 Ce le dai, ele adună, tu îţi deschizi mâna, ele se umplu cu bunătăţi.
29 Îţi ascunzi faţa, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor şi se întorc în ţărâna lor.
30 Trimiţi duhul tău, ele sunt create şi înnoieşti faţa pământului.
31 Gloria DOMNULUI va dăinui pentru totdeauna, DOMNUL se va bucura în lucrările lui.
32 El se uită pe pământ şi acesta tremură, atinge dealurile şi ele fumegă.
33 Voi cânta DOMNULUI cât timp trăiesc, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât timp voi fi.
34 Meditaţia mea despre el va fi dulce, mă voi veseli în DOMNUL.
35 Să fie mistuiţi păcătoşii de pe pământ şi să nu mai fie cei stricaţi. Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. Lăudaţi pe DOMNUL.
|
|