|
|
Romani Capitolul6
1 Atunci, ce vom spune? Să continuăm în păcat ca să abunde harul?
2 Nicidecum. Noi, care am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în el?
3 Nu ştiţi că toţi câţi am fost botezaţi în Isus Cristos, am fost botezaţi în moartea lui?
4 De aceea suntem îngropaţi cu el prin botez în moarte; pentru ca, aşa cum Cristos a fost înviat dintre morţi prin gloria Tatălui, chiar aşa şi noi ar trebui să umblăm în înnoirea vieţii.
5 Căci dacă am fost sădiţi împreună în asemănarea morţii sale, vom fi şi în asemănarea învierii sale.
6 Ştiind aceasta, că omul nostru cel vechi este crucificat cu el, pentru ca trupul păcatului să fie nimicit, ca de acum înainte noi să nu mai servim păcatului.
7 Fiindcă cel mort este eliberat de păcat.
8 Acum dacă suntem morţi împreună cu Cristos, credem că vom şi trăi cu el,
9 Ştiind că Cristos, fiind înviat dintre morţi, nu mai moare; moartea nu mai are domnie asupra lui.
10 Fiindcă în aceea că a murit, a murit pentru păcat o singură dată; dar în aceea că trăieşte, trăieşte pentru Dumnezeu.
11 Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă a fi morţi într-adevăr faţă de păcat, dar vii pentru Dumnezeu prin Isus Cristos Domnul nostru.
12 De aceea păcatul ca să nu domnească în trupul vostru muritor, ca să ascultaţi de acesta în poftele lui.
13 Nici nu predaţi membrele voastre ca unelte ale nedreptăţii, pentru păcat; ci predaţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu ca vii dintre morţi, şi membrele voastre lui Dumnezeu ca unelte ale dreptăţii.
14 Fiindcă păcatul nu va avea domnie asupra voastră; fiindcă nu sunteţi sub lege, ci sub har.
15 Ce atunci? Să păcătuim pentru că nu suntem sub lege, ci sub har? Nicidecum.
16 Nu ştiţi că aceluia cui vă predaţi robi pentru a-i da ascultare, aceluia îi sunteţi robi, căruia îi daţi ascultare; fie ai păcatului pentru moarte, fie ai ascultării pentru dreptate?
17 Dar mulţumiri fie lui Dumnezeu, pentru că aţi fost robii păcatului, dar aţi ascultat din inimă de acea formă de doctrină, care v-a fost dată.
18 Şi fiind făcuţi liberi faţă de păcat, aţi devenit robii dreptăţii.
19 Vorbesc omeneşte din cauza neputinţei cărnii voastre; fiindcă aşa cum aţi predat membrele voastre roabe necurăţiei şi nelegiuirii, pentru nelegiuire, tot aşa, acum predaţi membrele voastre roabe ale dreptăţii pentru sfinţenie.
20 Fiindcă atunci când eraţi robii păcatului, eraţi liberi faţă de dreptate.
21 Ce roade aveaţi atunci în acele lucruri de care acum sunteţi ruşinaţi? Fiindcă sfârşitul acelor lucruri este moartea.
22 Dar acum, fiind făcuţi liberi faţă de păcat şi devenind robii lui Dumnezeu, aveţi rodul vostru spre sfinţenie iar sfârşitul, viaţă veşnică.
23 Fiindcă plata păcatului este moartea; dar darul lui Dumnezeu este viaţa eternă prin Isus Cristos Domnul nostru.
|
|