|
|
Iosua Capitolul17
1 A fost de asemenea un sorţ şi pentru tribul lui Manase, căci el era întâiul-născut al lui Iosif; pentru Machir, întâiul-născut al lui Manase, tatăl lui Galaad, pentru că el a fost bărbat de război, de aceea a avut Galaadul şi Basanul.
2 A fost de asemenea un sorţ şi pentru ceilalţi copii ai lui Manase, după familiile lor: pentru copiii lui Abiezer şi pentru copiii lui Helec şi pentru copiii lui Azriel şi pentru copiii lui Sihem şi pentru copiii lui Hefer şi pentru copiii lui Şemida; aceştia sunt copiii de parte bărbătească ai lui Manase, fiul lui Iosif, după familiile lor.
3 Şi Ţelofhad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, nu avea fii, ci fiice; şi acestea sunt numele fiicelor sale: Mahla şi Noa, Hogla, Milca şi Tirţa.
4 Şi ele au venit aproape, în faţa preotului Eleazar, şi în faţa lui Iosua, fiul lui Nun, şi în faţa prinţilor, spunând: DOMNUL a poruncit lui Moise să ni se dea o moştenire între fraţii noştri. De aceea, conform poruncii DOMNULUI, Eleazar le-a dat o moştenire între fraţii tatălui lor.
5 Şi au căzut lui Manase zece părţi, în afară de ţara Galaadului şi de Basan, care sunt dincolo de Iordan.
6 Pentru că fiicele lui Manase au avut o moştenire între copiii lui; şi ceilalţi fii ai lui Manase au avut ţara Galaadului.
7 Şi ţinutul lui Manase era de la Aşer până la Micmetat, care este înaintea Sihemului; şi graniţa mergea spre dreapta până la locuitorii din En-Tapuah.
8 Iar Manase a avut ţara Tapuahului, iar Tapuah, pe graniţa lui Manase, era al copiilor lui Efraim.
9 Şi ţinutul cobora până la râul Cana, spre partea de sud a râului; aceste cetăţi erau ale lui Efraim, între cetăţile lui Manase; de asemenea ţinutul lui Manase era spre partea de nord a râului şi ieşirile lui erau la mare.
10 Spre sud era al lui Efraim şi spre nord, al lui Manase; şi marea este marginea lui; şi se întâlnea la Aşer spre nord şi la Isahar spre est.
11 Şi Manase avea în Isahar şi în Aşer, Bet-Şeanul cu oraşele lui şi Ibleamul cu oraşele lui şi pe locuitorii din Dor cu oraşele lui şi pe locuitorii din En-Dor cu satele lui şi pe locuitorii din Taanac cu satele lui şi pe locuitorii din Meghido cu satele lui, adică trei ţări.
12 Totuşi copiii lui Manase nu au putut alunga locuitorii cetăţilor acestora; iar canaaniţii au dorit să rămână în ţara aceea.
13 Şi s-a întâmplat, când s-au întărit copiii lui Israel, că i-au făcut pe canaaniţi să dea tribut, dar nu i-au alungat în întregime.
14 Şi copiii lui Iosif au vorbit lui Iosua, spunând: De ce mi-ai dat ca moştenire doar un singur sorţ şi o singură parte, văzând că eu sunt popor mare aşa cum m-a binecuvântat DOMNUL până acum?
15 Şi Iosua le-a răspuns: Dacă eşti popor mare, urcă-te la pădure şi taie-o pentru tine, acolo, în ţara fereziţilor şi a uriaşilor, dacă muntele Efraim este prea strâmt pentru tine.
16 Şi copiii lui Iosif au spus: Dealul nu este de ajuns pentru noi; şi toţi canaaniţii care locuiesc în ţara văii şi cei care sunt în Bet-Şean şi în satele sale şi de asemenea cei care sunt în valea Izreel au care de fier.
17 Şi Iosua a vorbit casei lui Iosif, lui Efraim şi lui Manase, spunând: Tu eşti popor mare şi ai putere mare; nu vei avea doar un singur sorţ,
18 Ci muntele va fi al tău şi fiindcă este pădure, taie-o şi ieşirile sale vor fi ale tale, fiindcă vei alunga pe canaaniţi, deşi au care de fier şi deşi sunt puternici.
|
|