|
|
1 Samuel Capitolul28
1 Şi s-a întâmplat, în acele zile, că filistenii şi-au adunat armatele pentru război, ca să lupte cu Israel. Şi Achiş i-a spus lui David: Să ştii bine că vei ieşi cu mine la bătălie, tu şi oamenii tăi.
2 Şi David i-a spus lui Achiş: Vei şti într-adevăr ce poate face servitorul tău. Şi Achiş i-a spus lui David: De aceea te voi face păzitorul capului meu pentru totdeauna.
3 Şi Samuel era mort şi tot Israelul îl plânsese şi îl înmormântaseră la Rama, în cetatea sa. Şi Saul îndepărtase din ţară pe cei cu demoni şi pe vrăjitori.
4 Şi filistenii s-au adunat şi au venit şi şi-au întins corturile în Sunem; şi Saul a adunat tot Israelul şi şi-au întins corturile în Ghilboa.
5 Şi când Saul a văzut oştirea filistenilor, s-a temut şi inima sa a tremurat foarte tare.
6 Şi când Saul a întrebat pe DOMNUL, DOMNUL nu i-a răspuns, nici prin vise, nici prin Urim, nici prin profeţi.
7 Atunci Saul a spus servitorilor săi: Căutaţi-mi o femeie care are demon, ca să merg la ea şi să o întreb. Şi servitorii săi i-au spus: Iată, este o femeie, care are demon, în En-Dor.
8 Şi Saul s-a deghizat şi a îmbrăcat alte haine şi a mers şi doi bărbaţi au mers cu el şi au venit la femeie noaptea; şi a spus: Te rog, ghiceşte-mi prin demon şi adu-mi pe acela pe care ţi-l voi numi.
9 Şi femeia i-a spus: Iată, tu ştii ce a făcut Saul, cum a stârpit din ţară pe toţi cei cu demoni şi pe vrăjitori; pentru ce dar întinzi o cursă pentru viaţa mea, ca să mă dai la moarte?
10 Şi Saul i-a jurat pe DOMNUL, spunând: Precum DOMNUL trăieşte, nu ţi se va întâmpla nicio pedeapsă pentru acest lucru.
11 Atunci femeia a spus: Pe cine să îţi aduc? Şi el a spus: Adu-mi pe Samuel.
12 Şi când femeia l-a văzut pe Samuel, a strigat cu voce tare; şi femeia i-a vorbit lui Saul, spunând: De ce m-ai înşelat? Pentru că eşti Saul.
13 Şi împăratul i-a spus: Nu te teme; ce ai văzut? Şi femeia i-a spus lui Saul: Am văzut dumnezei, înălţându-se din pământ.
14 Şi el i-a spus: Ce formă are el? Şi ea a spus: Un om bătrân se înalţă; şi este acoperit cu o mantie. Şi Saul a priceput că era Samuel şi s-a aplecat cu faţa la pământ şi s-a prosternat.
15 Şi Samuel i-a spus lui Saul: De ce m-ai tulburat, înălţându-mă? Şi Saul a răspuns: Sunt foarte strâmtorat, pentru că filistenii fac război împotriva mea şi Dumnezeu s-a depărtat de la mine şi nu îmi mai răspunde, nici prin profeţi, nici prin vise; de aceea te-am chemat, ca să îmi faci cunoscut ce să fac.
16 Atunci Samuel a spus: Pentru ce atunci mă întrebi pe mine, văzând că DOMNUL s-a depărtat de la tine şi a devenit duşmanul tău?
17 Şi DOMNUL i-a făcut, precum a vorbit prin mine; fiindcă DOMNUL a rupt împărăţia din mâna ta şi a dat-o aproapelui tău, lui David;
18 Pentru că nu ai ascultat de vocea DOMNULUI, nici nu ai împlinit furia lui înverşunată asupra lui Amalec, de aceea ţi-a făcut DOMNUL acest lucru astăzi.
19 Mai mult, DOMNUL va da de asemenea pe Israel cu tine în mâna filistenilor; şi mâine tu şi fiii tăi veţi fi cu mine; DOMNUL de asemenea va da oştirea lui Israel în mâna filistenilor.
20 Atunci Saul a căzut îndată întins la pământ şi s-a temut foarte tare, din cauza cuvintelor lui Samuel; şi nu era nicio putere în el, pentru că nu mâncase pâine toată ziua şi toată noaptea.
21 Şi femeia a venit la Saul şi a văzut că era foarte tulburat şi i-a spus: Iată, roaba ta a ascultat de vocea ta şi mi-am pus viaţa în joc şi am dat ascultare cuvintelor tale pe care mi le-ai vorbit.
22 De aceea acum, te rog, dă şi tu ascultare vocii roabei tale şi lasă-mă să pun o bucată de pâine înaintea ta; şi mănâncă, să ai putere, când mergi pe calea ta.
23 Dar el a refuzat şi a spus: Nu voi mânca. Dar servitorii săi, împreună cu femeia, l-au constrâns; şi el a dat ascultare vocii lor. Astfel s-a ridicat de la pământ şi a şezut pe pat.
24 Şi femeia avea un viţel gras în casă; şi s-a grăbit şi l-a înjunghiat; şi a luat făină şi a frământat-o şi a copt azime din ea;
25 Şi a adus înaintea lui Saul şi înaintea servitorilor săi şi ei au mâncat. Apoi s-au ridicat şi au plecat în acea noapte.
|
|