|
|
Isaia Capitolul59
1 Iată, mâna DOMNULUI nu s-a scurtat, încât să nu poată salva, nici urechea lui nu s-a îngreunat, încât să nu poată auzi;
2 Ci nelegiuirile voastre au făcut o despărţire între voi şi Dumnezeul vostru şi păcatele voastre au ascuns faţa lui de voi, ca să nu asculte.
3 Fiindcă mâinile vă sunt întinate cu sânge şi degetele voastre cu nelegiuire; buzele voastre au vorbit minciuni, limba voastră a bolborosit perversitate.
4 Nimeni nu strigă după dreptate, nimeni nu pledează pentru adevăr, ei se încred în deşertăciune şi vorbesc minciuni; concep ticăloşie şi nasc nelegiuire.
5 Clocesc ouă de năpârcă şi ţes pânză de păianjen, cel ce mănâncă ouăle lor moare şi dacă se striveşte unul, iese o viperă.
6 Pânzele lor nu vor deveni veşminte, nici nu se vor acoperi cu faptele lor, faptele lor sunt fapte ale nelegiuirii şi actul de violenţă este în mâinile lor.
7 Picioarele lor aleargă la rău şi se grăbesc să verse sânge nevinovat, gândurile lor sunt gânduri ale nelegiuirii; risipire şi nimicire sunt pe cărările lor.
8 Calea păcii ei nu o cunosc; şi nu este judecată în umbletele lor, şi-au făcut cărări strâmbe, oricine umblă în ele nu va cunoaşte pace.
9 De aceea judecata este departe de noi, şi dreptatea nu ne ajunge, aşteptăm lumină, dar iată, întuneric; strălucire, dar umblăm în întunecime.
10 Bâjbâim căutând zidul ca orbii şi bâjbâim ca şi cum nu am avea ochi, ne poticnim la amiază ca noaptea; suntem în locuri pustiite ca morţi.
11 Răcnim toţi ca urşii şi jelim mult ca porumbeii, căutăm judecata, dar nu este niciuna; salvarea, dar este departe de noi.
12 Fiindcă fărădelegile noastre s-au înmulţit înaintea ta şi păcatele noastre mărturisesc împotriva noastră, căci fărădelegile noastre sunt cu noi; şi cât despre nelegiuirile noastre, le cunoaştem;
13 Făcând fărădelege şi minţind împotriva DOMNULUI şi îndepărtându-ne de Dumnezeul nostru, vorbind asuprire şi răzvrătire, concepând şi rostind din inimă cuvintele minciunii.
14 Şi judecata s-a întors înapoi şi dreptatea stă departe, căci adevărul a căzut în stradă şi echitatea nu poate intra.
15 Da, adevărul lipseşte; şi cel ce se depărtează de rău se face pe sine o pradă, şi DOMNUL a văzut aceasta şi nu i-a plăcut că nu este judecată.
16 Şi a văzut că nu este om şi s-a minunat că nu este mijlocitor, de aceea braţul său i-a adus salvare; şi dreptatea lui, ea l-a sprijinit.
17 Căci a îmbrăcat dreptatea ca pe un pieptar şi şi-a pus pe cap un coif al salvării; şi a îmbrăcat veşmintele răzbunării ca îmbrăcăminte şi a fost acoperit cu zel precum cu o mantie.
18 Conform faptelor lor, astfel va răsplăti el, furie potrivnicilor săi, recompensă duşmanilor săi; insulelor le va răsplăti fapta lor.
19 Astfel cei de la apus se vor teme de numele DOMNULUI, şi de gloria lui cei de la răsăritul soarelui. Când duşmanul va intra ca un potop, Duhul DOMNULUI va ridica un steag împotriva lui.
20 Şi Răscumpărătorul va veni în Sion şi la cei din Iacob care se vor întoarce de la fărădelege, spune DOMNUL.
21 Cât despre mine, acesta este legământul meu cu ei, spune DOMNUL: Duhul meu care este peste tine şi cuvintele mele pe care le-am pus în gura ta, nu se vor depărta de gura ta, nici din gura seminţei tale, nici din gura seminţei seminţei tale, spune DOMNUL, de acum şi pentru totdeauna.
|
|