1 Şi DOMNUL i-a spus lui Moise: Totuşi voi aduce încă o plagă peste Faraon şi peste Egipt; după aceea vă va lăsa să plecaţi de aici; când vă va lăsa să plecaţi, cu adevărat vă va arunca afară de aici de tot.
2 Vorbeşte acum în urechile poporului şi fiecare bărbat să împrumute de la vecinul lui şi fiecare femeie de la vecina ei, bijuterii de argint şi bijuterii de aur.
3 Şi DOMNUL a dat poporului favoare înaintea ochilor egiptenilor. Mai mult, bărbatul Moise a fost foarte mare în ţara Egiptului, înaintea ochilor servitorilor lui Faraon şi înaintea ochilor poporului.
4 Şi Moise a spus: Astfel vorbeşte DOMNUL: Spre miezul nopţii voi ieşi în mijlocul Egiptului.
5 Şi toţi întâii născuţi în ţara Egiptului vor muri, de la întâiul născut al lui Faraon care şade pe tronul lui, chiar până la întâiul născut al servitoarei care este în spatele morii; şi toţi întâii născuţi ai animalelor.
6 Şi va fi un mare strigăt prin toată ţara Egiptului, aşa cum nu a fost niciunul asemenea lui, nici nu va mai fi unul asemenea lui.
7 Dar împotriva vreunuia dintre copiii lui Israel niciun câine nu îşi va mişca limba, împotriva omului sau animalului, ca să ştiţi că DOMNUL face deosebire între egipteni şi Israel.
8 Şi toţi aceşti servitori ai tăi vor coborî la mine şi mi se vor prosterna, spunând: Ieşi afară şi tot poporul care te urmează, şi după aceasta voi ieşi. Şi el a ieşit de la Faraon într-o mare mânie.
9 Şi DOMNUL i-a spus lui Moise: Faraon nu vă va da ascultare, ca minunile mele să fie înmulţite în ţara Egiptului.
10 Şi Moise şi Aaron au făcut toate aceste minuni înaintea lui Faraon; şi DOMNUL a împietrit inima lui Faraon, ca el să refuze să lase copiii lui Israel să plece din ţara sa.