|
|
2 Corinteni Capitolul11
1 Aş dori să îmi răbdaţi o mică nebunie; şi, într-adevăr, îmi răbdaţi.
2 Fiindcă sunt gelos pe voi cu o gelozie dumnezeiască, fiindcă v-am logodit cu un singur soţ, ca să vă înfăţişez lui Cristos ca pe o fecioară pură.
3 Dar mă tem ca nu cumva în vreun fel, aşa cum şarpele a înşelat-o pe Eva prin viclenia lui, tot aşa minţile voastre să fie corupte de la simplitatea care este în Cristos.
4 Căci dacă cel ce vine predică pe un alt Isus, pe care noi nu l-am predicat, sau dacă primiţi un duh diferit, pe care nu l-aţi primit, sau o evanghelie diferită, pe care nu aţi acceptat-o, aţi putea să îl răbdaţi bine.
5 Fiindcă presupun că nu am fost cu nimic mai prejos decât apostolii cei mai mari dintre cei mai mari.
6 Dar chiar dacă eu sunt necioplit în cuvânt, totuşi nu în cunoaştere; ci în toate suntem cunoscuţi pe deplin printre voi.
7 Sau am făcut un păcat umilindu-mă pe mine însumi ca voi să fiţi înălţaţi, pentru că v-am predicat evanghelia lui Dumnezeu în dar?
8 Am jefuit alte biserici, luând de la ele plăţi, să vă fac vouă serviciu.
9 Şi când eram prezent cu voi şi fiind în nevoie, nu am îngreunat pe nimeni, fiindcă ce îmi lipsea au suplinit fraţii care au venit din Macedonia, şi în toate m-am păzit să vă fiu o greutate şi la fel mă voi păzi.
10 Aşa cum adevărul lui Cristos este în mine, niciun om nu mă va opri de la această fală în ţinuturile Ahaiei.
11 Pentru ce? Pentru că nu vă iubesc? Dumnezeu ştie.
12 Iar ce fac, aceea voi face, ca să tai orice ocazie celor ce doresc ocazie; pentru ca în cele în care se laudă, să fie găsiţi ca şi noi.
13 Fiindcă aceştia sunt falşi apostoli, lucrători înşelători, prefăcându-se în apostoli ai lui Cristos.
14 Şi nu este de mirare, fiindcă însuşi Satan se preface într-un înger al luminii.
15 De aceea nu este mare lucru dacă şi servitorii lui se prefac ca servitori ai dreptăţii, al căror sfârşit va fi conform cu faptele lor.
16 Spun din nou: Să nu mă creadă cineva a fi prost; iar dacă nu, măcar primiţi-mă ca pe un prost, ca să mă fălesc puţin.
17 Ceea ce vorbesc, nu vorbesc după Domnul, ci parcă ar fi în nebunie, în această încredere a falei.
18 Văzând că mulţi se laudă conform cărnii, mă voi lăuda şi eu.
19 Fiindcă suportaţi cu plăcere pe cei proşti, voi fiind înţelepţi.
20 Fiindcă suportaţi dacă cineva vă duce în sclavie, dacă cineva vă mănâncă, dacă cineva ia de la voi, dacă cineva se înalţă pe sine însuşi, dacă cineva vă plezneşte peste faţă.
21 Vorbesc referitor la ocară, ca şi cum am fi fost slabi. Dar oricine este cutezător în ceva, (vorbesc nebuneşte) sunt şi eu cutezător.
22 Sunt ei evrei? Şi eu sunt. Sunt ei Israeliţi? Şi eu sunt. Sunt ei sămânţa lui Avraam? Şi eu.
23 Sunt ei servitori ai lui Cristos? (Vorbesc ca un prost) eu, mai mult; în munci mai mult; în biciuiri peste măsură, mai des în închisori, deseori în morţi.
24 De cinci ori am primit de la iudei patruzeci de lovituri fără una;
25 De trei ori am fost bătut cu nuiele, odată am fost împroşcat cu pietre, de trei ori am naufragiat, o noapte şi o zi am fost în adâncul mării.
26 Deseori în călătorii, în pericole pe râuri, în pericole de tâlhari, în pericole prin compatrioţi, în pericole prin păgâni, în pericole în cetate, în pericole în pustie, în pericole pe mare, în pericole printre fraţi falşi.
27 În osteneli şi dureri, deseori în vegheri, în foame şi sete, deseori în posturi, în frig şi goliciune.
28 Pe lângă cele ce sunt de afară, cea care vine peste mine zilnic, grija pentru toate bisericile.
29 Cine este slab şi eu nu sunt slab? Cine este poticnit şi eu nu ard?
30 Dacă este necesar să mă laud, mă voi lăuda cu cele despre neputinţele mele.
31 Dumnezeul şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, care este binecuvântat pentru totdeauna, ştie că nu mint.
32 În Damasc, guvernatorul împăratului Areta veghea cetatea damascienilor cu o garnizoană, doritor să mă prindă,
33 Dar am fost coborât printr-o fereastră, într-o coşniţă, prin zid, şi am scăpat din mâinile lui.
|
|